Nicio persoană de pe planetă nu experimentează anxietatea în același mod. Fiecare o experimentează în felul său. Pentru unii, aceasta se manifestă ca o senzație de apăsare în piept, pentru alții ca amețeli, nervozitate, bătăi rapide ale inimii sau senzația că nu pot respira. Chiar și atunci când simptomele par similare, experiența internă este diferită pentru fiecare persoană. Mulți oameni nu își recunosc anxietatea - o confundă cu o fobie, nervozitate sau doar o suprasolicitare momentană.
Medicina modernă folosește adesea termenul „anxietate” pentru a descrie un grup de simptome a căror sursă reală rămâne neclară. Atunci când o persoană experimentează sentimente neplăcute care îi perturbă viața de zi cu zi, dar toate testele medicale sunt „normale”, aceasta este de obicei diagnosticată cu „anxietate”. În realitate, această afecțiune poate varia de la o ușoară tensiune interioară până la atacuri de panică severe care paralizează corpul și mintea.
Anxietatea este adesea asociată cu stresul, traumele sau evenimentele dificile din viață, însă nu toate persoanele care au trecut prin astfel de circumstanțe dezvoltă anxietate. Acest lucru arată că stresul nu este cauza reală, ci mai degrabă un declanșator care activează o vulnerabilitate deja existentă în organism. Potrivit lui Anthony William, anxietatea nu este doar o stare emoțională, ci un semnal al proceselor fizice din organism - factori ascunși care slăbesc sistemul nervos și creează premisele pentru anxietate.
Ce cauzează anxietatea?
Pentru ca o stare de anxietate să se dezvolte, trebuie să existe o vulnerabilitate fizică în corp. O persoană poate trece prin situații dificile de viață și totuși să nu dezvolte anxietate dacă anumiți factori interni sunt absenți. Fără aceste cauze fizice profunde, anxietatea nu ar exista. Am simți frică sau nervozitate, dar nu acel sentiment paralizant care interferează cu funcționarea noastră normală. Adevărata anxietate nu este doar o reacție emoțională, ci un proces în care ceva din corp afectează creierul și sistemul nervos.
Mulți oameni experimentează anxietate chiar și atunci când viața lor pare a fi în ordine, lipsită de stres sau traume. Pot fi stabili, de succes și mulțumiți, dar apoi experimentează brusc un atac de panică sau o anxietate interioară constantă, fără niciun motiv aparent. Acest lucru arată că anxietatea nu este cauzată doar de emoții, ci de ceva fizic care este deja prezent în organism. Potrivit lui Anthony William, pentru ca anxietatea cronică să se dezvolte, trebuie să existe cel puțin un factor neurotoxic major - o substanță sau un proces care dăunează nervilor.
Anxietatea este cel mai adesea cauzată de expuneri la substanțe neurotoxice, care includ metale grele toxice , viruși , substanțe chimice și alte substanțe care slăbesc și irită sistemul nervos. Astăzi, aceste expuneri sunt mai puternice ca niciodată: substanțele chimice neurotoxice sunt adăugate în parfumuri, odorizante de cameră, detergenți de rufe, produse de curățare, pesticide, erbicide și chiar fungicide folosite pentru haine și mobilier noi. Chiar și cofeina , glutamatul monosodic (MSG) și radiațiile pot stresa și irita nervii.
Experiențele emoționale pot declanșa temporar anxietate prin descărcări de adrenalină, dar acestea nu sunt cauza tulburării de anxietate cronică în sine. Atunci când anxietatea devine persistentă, este un semn că există una sau mai multe cauze fizice în spatele ei care afectează sistemul nervos și creează o premisă pentru această afecțiune.
Cauze interconectate ale anxietății
Anxietatea, de obicei, nu provine dintr-o singură cauză, ci dintr-o combinație de factori. Este posibil ca o persoană să fie afectată simultan de metale grele toxice , viruși și diverse expuneri neurotoxice . Aceste elemente acționează adesea împreună și își amplifică reciproc efectele.
De exemplu, dacă cineva experimentează o senzație inexplicabilă de apăsare în piept, însoțită de anxietate, aceasta ar putea fi rezultatul unei încărcături virale , al acumulării de metale grele sau al expunerii la iritanți chimici sau al unei combinații a tuturor acestor factori. Acești factori pot provoca inflamații în zona nervului vag, ceea ce, la rândul său, provoacă sentimente de anxietate și panică.
Expunerile la substanțe neurotoxice pot crește anxietatea în două moduri:
- Prin deteriorarea și iritarea directă a nervilor.
- Prin hrănirea și activarea virusurilor din organism.
Multe substanțe chimice folosite în viața de zi cu zi – parfumuri, pesticide, produse de curățare – sunt, de asemenea, toxice în două moduri. Pe de o parte, acestea conțin adesea urme de metale grele în compoziția lor, iar pe de altă parte – formulele lor chimice în sine deteriorează nervii și stimulează activitatea virală. Chiar și atunci când nu conțin metale grele, unele substanțe pot fi suficient de puternice pentru a provoca o reacție neurotoxică și a duce la anxietate.
Combinațiile de factori la fiecare persoană sunt unice. Cantități diferite de metale grele toxice , diferiți virusuri , expuneri diferite la substanțe chimice și caracteristici individuale ale sistemului nervos fac ca anxietatea să fie diferită pentru fiecare persoană. De aceea, se manifestă într-o varietate de forme - de la tensiune interioară ușoară până la stări de panică severe.
Metale grele toxice care interferează cu semnalele din creier
Multe persoane care suferă de anxietate au o acumulare de metale grele toxice în creier, care slăbesc neurotransmițătorii și perturbă impulsurile electrice dintre celulele nervoase. Acest lucru duce la o vulnerabilitate naturală a sistemului nervos și crește probabilitatea apariției anxietății.
Aceste metale pătrund în organism înainte de naștere, continuă să se acumuleze pe tot parcursul copilăriei și chiar și la vârsta adultă. Fiecare persoană poartă o combinație unică de metale grele, situate în diferite zone ale creierului, ceea ce explică de ce anxietatea se manifestă diferit la diferite persoane. Pentru unii, este mai gravă noaptea, pentru alții dimineața sau doar la anumite ore ale zilei. Micile diferențe de acumulare pot duce la diferențe semnificative în ceea ce privește simptomele.
Este important să înțelegem că metalele grele toxice nu sunt doar un factor care declanșează anxietatea - sunt o cauză majoră. În timp, aceste metale se oxidează, se „vaporizează” și se corodează, contaminând țesutul cerebral din jur. Acest proces perturbă semnalele electrice normale din creier, epuizează neurotransmițătorii și modifică numeroase procese chimice esențiale pentru o stare de echilibru.
Viruși care provoacă inflamații
Prezența virusurilor în organism este un alt motiv major de îngrijorare. Acești agenți patogeni pot trăi în ficat și în alte organe și de acolo pot afecta nervii cranieni – cum ar fi nervii vag, trigemen, facial și frenic – precum și sistemul nervos central. În unele cazuri, virusurile pătrund chiar și în creier și provoacă inflamații locale, dar mai des acționează indirect, prin toxinele pe care le secretă.
Metalele grele toxice și virusurile merg adesea mână în mână. Virușii se hrănesc cu metale și alte substanțe toxice acumulate în organism și, în acest proces, eliberează produse reziduale numite neurotoxine virale. Aceste toxine intră în fluxul sanguin și irită nervii, inclusiv pe cei din apropierea sau din interiorul creierului. Toxinele virale moderne sunt deosebit de agresive deoarece mediul actual este saturat cu un nou tip de substanțe chimice care sunt absorbite mai ușor în țesuturi.
Chiar și cantități mici din aceste neurotoxine virale pot provoca sensibilitate severă la nivelul nervilor și pot declanșa anxietate. De asemenea, pot pătrunde în creier, provocând o reacție alergică în țesutul nervos. Prin urmare, anxietatea este adesea însoțită de alte simptome, cum ar fi amețeli, conștiență încețoșată, dureri de cap ușoare sau senzație de dezorientare.
O persoană nu trebuie să aibă niveluri ridicate de metale grele toxice pentru ca aceste efecte să apară. Este suficient ca virusurile să se hrănească cu anumite substanțe, inclusiv anumite alimente, cum ar fi ouăle, pentru a produce neurotoxine care afectează sistemul nervos și provoacă anxietate, deși într-o formă mai ușoară.
Potrivit lui Anthony William, virușii nu sunt doar un factor care „cauzează” anxietatea - ei sunt adevărata cauză. Deși medicina încă începe să descopere această legătură, este important să înțelegem că încărcătura virală se află la baza multor cazuri de anxietate cronică.
Amestecuri chimice care hrănesc virusurile și irită nervii
Mediul chimic modern este unul dintre principalele motive pentru care anxietatea a devenit o problemă atât de răspândită. Mii de noi compuși chimici intră în viața noastră de zi cu zi – în parfumuri, produse de curățare, cosmetice, pesticide și diversele amestecuri sintetice pe care le întâlnim zilnic. Aceste substanțe nu numai că irită direct sistemul nervos, dar hrănesc și virusurile, care la rândul lor produc neurotoxine și mai puternice.
Substanțele chimice se pot lega fizic de terminațiile nervoase, provocând inflamații și perturbând conducerea nervoasă normală. În cazul expunerii prelungite sau într-un sistem nervos deja sensibil – încărcat cu viruși, metale grele toxice sau radiații – chiar și cantități mici din aceste substanțe pot declanșa sau intensifica anxietatea.
Pe măsură ce industria chimică avansează, aceste noi formule devin mai puternice și mai periculoase. Chiar și fără a conține metale grele, ele pot fi la fel de toxice pentru nervi ca metalele în sine și adesea chiar o fac. Drept urmare, efectul cumulativ al stresului chimic asupra organismului este mai mare ca niciodată, făcând sistemul nervos extrem de vulnerabil.
Radiațiile slăbesc nervii
Radiațiile pot fi atât un declanșator, cât și o cauză directă a anxietății, în funcție de cantitatea și frecvența expunerii. Chiar și o expunere scurtă, precum o radiografie sau o tomografie computerizată, poate lăsa o amprentă asupra sistemului nervos, iar expunerea acumulată de-a lungul anilor poate slăbi și încetini treptat nervii. Așadar, chiar și după decenii, o persoană poate simți efectele acestora sub formă de anxietate sau alte simptome nervoase.
Oamenii moderni sunt expuși și la alte surse de radiații – scanere din aeroporturi, dispozitive mobile, rețele wireless. Deși radiațiile nu hrănesc virusurile, acestea slăbesc sistemul imunitar, deoarece pătrund adânc în oase și nervi, făcându-le mai vulnerabile la inflamații și iritații.
În cazul unei expuneri reduse, dar prelungite , radiațiile pot acționa ca un factor declanșator care sporește sensibilitatea nervoasă preexistentă. Cu toate acestea, în cazul unei expuneri mai intense sau cumulative, acestea pot deveni o cauză reală de anxietate, afectând direct căile nervoase și perturbând echilibrul lor electric.
După examinarea principalelor cauze fizice ale anxietății, în partea următoare ne vom concentra asupra factorilor declanșatori – circumstanțele și evenimentele care activează aceste vulnerabilități și duc la manifestarea simptomelor de anxietate.
Rămâneți pe fază pentru partea a doua a articolului „Factorii declanșatori ai anxietății” în curând.
Dacă doriți să aflați mai multe despre diversele subiecte abordate în articol, citiți următoarele articole publicate pe blogul nostru:
- „Dăunători care ne îmbolnăvesc – metale grele toxice”
- „Curățarea metalelor grele toxice de către Mediumul Vindecător”
- „Smoothie-uri detoxifiante cu metale grele”
- „Smoothie-uri avansate pentru detoxifiere de metale grele”
- „Încălcat din cauza expunerii la metale grele toxice”
- „Dăunătorii care ne îmbolnăvesc – viruși și deșeuri virale”
- „[Video] Virușii și metalele grele toxice vă cauzează simptomele?”
- „Dăunătorii care ne îmbolnăvesc – chimie industrială”
- „Dăunători care ne îmbolnăvesc – substanțe chimice de uz casnic”
- „Dăunători care ne îmbolnăvesc – radiațiile”
- „Fotografie de expunere la radiații”
- „De ce cofeina este un aliment problematic”
- „Cum să-ți vindeci sistemul nervos”
- „[Video] Inflamația nervului vag”
