Oamenii cu vene varicoase adesea „mulțumesc” în batjocură strămoșilor lor pentru ele. Deoarece am văzut aceste vase de sânge întunecate, proeminente pe picioarele, gleznele, picioarele (în special gambele), corpul și brațele rudelor noastre, presupunem că sunt o trăsătură ereditară.
De fapt, acesta nu este cazul. Când o persoană apelează la un medic sau un specialist în medicină estetică în căutarea unei soluții, este important să realizeze că venele varicoase sunt mai mult un semnal de afectare a funcției hepatice decât un rezultat al geneticii. Motivul pentru care această problemă apare în cadrul aceleiași familii este faptul că toxinele hepatice pot fi transmise de la părinți la copii. Adesea aceleași otrăvuri se acumulează în ficatul mai multor generații, contaminând sângele.
Este posibil ca o persoană să aibă un ficat compromis și un sindrom de sânge murdar și totuși să nu dezvolte vene varicoase. Manifestarea acestor probleme depinde de combinația specifică de toxine din organism.
Cauzele varicelor
Varicele apar adesea ca urmare a deshidratării cronice și a îngroșării sângelui. Probabil ați auzit de cazuri în care, atunci când sângele este extras, curge lent și cu o consistență groasă - asemănătoare cu lipiciul lichid sau cu fibrele dintr-o minge desfășurată. Deși astfel de cazuri extreme nu sunt întotdeauna observate, sângele poate fi îngroșat fără a fi evident.
Este important de clarificat faptul că acest articol nu este despre coagularea sângelui, trombocite sau probleme precum tromboza și tendința de sângerare prelungită. Deși aceste subiecte sunt importante, ele sunt separate și nu au legătură cu venele varicoase în sine. Problemele trombocitelor se datorează de obicei unei infecții virale la nivelul ficatului și splinei.
Cum afectează deshidratarea venele
Sângele gros despre care vorbim aici este rezultatul deshidratării cronice. În același timp, ficatul acumulează otrăvuri care sunt eliberate în sânge de ani de zile. O dietă bogată în grăsimi poate crește, de asemenea, numărul de trombocite din sânge, ceea ce îngroașă și mai mult sângele.
Când sângele devine mai vâscos, pune presiune asupra sistemului circulator. Mișcarea sa prin artere și vene încetinește, ceea ce mai devreme sau mai târziu duce la probleme. Circulația sângelui nu este încetinită permanent – există momente când nivelul de stres scade, luăm mai multe lichide și sângele se subțiază temporar. Dar după o perioadă de deshidratare, ficatul eliberează din nou toxine în sânge și se îngroașă din nou.
Când sângele se îngroașă, vasele de sânge se îngustează ușor, deoarece apa este dilatatorul lor natural. Acesta este un alt motiv pentru a menține o bună hidratare pe tot parcursul vieții – previne îngustarea venelor. Cantitatea redusă de apă din sânge forțează inima să muncească mai mult pentru a pompa sângele mai gros și toxic de la extremitățile inferioare.
Ca urmare, pereții venelor încep să se contracte spre interior, ceea ce încetinește mișcarea sângelui. Pe măsură ce sângele care se mișcă lentă exercită o presiune asupra inimii, creierul trimite un semnal pentru a accelera circulația sângelui. Acest lucru declanșează o reacție în organism – anumite proteine, enzime și hormoni, care nu au fost încă studiate temeinic de medicină, încep să stimuleze expansiunea vaselor de sânge și chiar creșterea altora noi. Acest proces duce la formarea venelor varicoase.
Ce se poate face?
Varicele nu sunt problema pe care ar trebui să vă concentrați, deoarece cauza de bază – sânge contaminat și gros – rămâne. Acesta este un semnal că organismul are nevoie de o schimbare. Cel mai bun mod de a influența acest proces este de a ajuta ficatul în purificarea lui, ceea ce va duce la un sânge mai curat și mai diluat.
Când ficatul este curățat, circulația sângelui se va îmbunătăți și tensiunea pe vene va scădea. Ca urmare, varice noi nu vor apărea, iar cele existente se pot recupera treptat.
Protocolul suplimentelor nutriționale pentru vene varicoase
- Acid alfa-lipoic: 1 capsulă pe zi
- Pulbere de suc de iarbă de orz: 2 lingurițe. l. zilnic
- Rădăcină de brusture: 1 cană de ceai sau suc proaspăt de la 1 rădăcină zilnic;
- Rădăcină de păpădie: 1 cană de ceai pe zi;
- Vegan Omega 3 (EPA și DHA) : 1 capsulă pe zi;
- Melisă: 2 picături pe zi;
- Ciulin de lapte : 1 picurator pe zi;
- MSM : 2 capsule pe zi;
- Urzică : 2 picături pe zi;
- Trifoi roșu: 1 cană de ceai pe zi;
- Lemongrass chinezesc (schizandra): 1 cana de ceai zilnic;
- Spirulina : 1 lingura. l. zilnic;
- Vitamina B12 (adenosilcobalamină cu metilcobalamină) : 1 picătură pe zi;
- Vitamina C (sub formă de Micro C) : 4 capsule de 500 mg sau 1 lingură măsurată de pulbere Micro-C.